Doamne, Doamne, dar de ce mi te arati abia acum, cand eu ma aflu la capatul ei de drum?
De ce te-ai ascuns mereu de mine, si nu mi-ai raspuns ca sa cred in Tine?
Omule, adu-ti aminte cand strigam dupa tine “cine are urechi de auzit să audă”!
Adu-ti aminte cati apostoli, mucenici, prooroci si sfinti am trimis ca sa Ma vesteasca.
Adu-ti aminte si de clopotele bisericilor care rasunau neobosit pe tot cuprinsul pamantului, ca sa vesteasca vesnicia.
Insa pe tine toate acestea te deranjau si ti-ai astupat urechile si mai mult, nevoind sa auzi despre Mine si despre imparatia Mea.
Si Omule, cum spui ca m-am ascuns de tine?
Eu, care te-am cercetat de nenumarate ori prin preotii Mei, iar tu fugeai necontenit de ei!?
Pe cine crezi ca vesteau preotii aceia pe care ti i-am trimis, asa nevrednici cum ziceai ca sunt?
Pe ei si pe ale lor?
Nu Omule, tu stii ca ei ma vesteau pe Mine.
Dar tu Omule te-ai ascuns de Mine, si m-ai scos din inima ta... Nu pentru ca nu aveai dovezi despre Mine...
Ci pentru ca nu ti-a placut ,ca am urat pacatul pe care tu-l iubeai.AMIN
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu